6. Folosirea frânelor

ImaginaÅ£i-vă că vă aflaÅ£i pe o străduţă din oraÅŸ. Brusc, observaÅ£i că sunteÅ£i în faÅ£a unor scări care coboară ÅŸi pe care aÅ£i putea să vă rostogoliÅ£i. Sau vă deplasaÅ£i pe un drum de Å£ară ÅŸi observaÅ£i că la o distanţă foarte mică în faÅ£a dumneavoastră se află o punte îngustă. În astfel de cazuri, frânele bicicletei vă pot salva viaÅ£a. Dar, chiar dacă nu veÅ£i trece prin asemenea situaÅ£ii dramatice, vă veÅ£i simÅ£i mai în siguranţă ÅŸi vă veÅ£i deplasa mai repede dacă veÅ£i dobândi abilitatea de a opri repede ÅŸi fără riscuri.

Este nevoie de multă practică pentru a putea folosi frânele în mod performant. Nu este posibil ca doar prin simpla apăsare a acestora să încetiniÅ£i ÅŸi să vă opriÅ£i precum în cazul unei maÅŸini.

Frânele trebuie să funcÅ£ioneze bine pentru a le putea folosi în mod corespunzător. Frânele bune funcÅ£ionează uÅŸor ÅŸi cu efect maxim. Dacă frânele bicicletei dumneavoastră sunt slabe, este necesară o revizie tehnică. Dar pentru a vă putea opri cât mai repede trebuie de asemenea să înÅ£elegeÅ£i fenomenul transferului de greutate ÅŸi modul în care acesta influenÅ£ează oprirea.

CUM FUNCÅ¢IONEAZÄ‚ TRANSFERUL DE GREUTATE

Atunci când vă opiÅ£i – cu maÅŸina, cu bicicleta sau când mergeÅ£i pe jos – greutatea trece în partea frontală. Un astfel de fenomen se observă zi de zi. Când alergaÅ£i ÅŸi vă opriÅ£i brusc, trebuie să puneÅ£i un picior în faţă pentru a împiedica avansarea sau rostogolirea. În acelaÅŸi mod, atunci când opriÅ£i maÅŸina, partea din faţă avansează puÅ£in deoarece asupra roÅ£ilor din faţă se transferă mai multă greutate.

În cazul în care vă deplasaÅ£i cu bicicleta ÅŸi vă opriÅ£i, greutatea trece tot asupra roÅ£ii din faţă. ÎncercaÅ£i un mic experiment: mergeÅ£i alături de bicicletă; apăsaÅ£i maneta pentru frâna de faţă; bicicleta se va opri repede, dar roata din faţă se va ridica puÅ£in de pe sol.

De asemenea, încercaÅ£i să apăsaÅ£i ÅŸi maneta pentru frâna de spate. Frânarea va fi slabă ÅŸi roata din spate va derapa. AceleaÅŸi fenomene apar ÅŸi în timpul deplasării. Dacă apăsaÅ£i prea mult frâna de spate, roata din spate va derapa ÅŸi anvelopa din spate se va uza repede. Pe de altă parte, este posibil să fiÅ£i aruncat peste ghidoane dacă apăsaÅ£i prea puternic frâna de faţă.

Dar cum se execută o oprire rapidă ÅŸi fără riscuri? Există un truc. FolosiÅ£i roata din spate pentr a vedea cât de puternic trebuie apăsată frâna de faţă. În acest mod, veÅ£i stăpâni sistemul de frânare al bicicletei.

SEMNALUL OFERIT DE ROATA DIN SPATE

ExersaÅ£i această tehnică într-o parcare goală. ApăsaÅ£i maneta frânei de faţă de trei ori mai puternic decât maneta frânei de spate, în timp ce sporiÅ£i presiunea asupra ambelor manete în acelaÅŸi timp. Exercitându-se o presiune mai mică asupra frânei de spate, roata din spate este supusă unei frânări mai slabe.

Pentru o oprire rapidă, apăsaÅ£i menetele frânelor din ce în ce mai puternic – pe cea pentru frâna de faţă întotdeauna de trei ori mai puternic decât pe cea pentru frâna de spate.

Roata din spate va derapa în cele din urmă. Dar până în acel moment, cea mai mare parte din greutate nu va mai fi pe acea roată, astfel că va derapa uÅŸor. Anvelopa din spate nu va fi afectată, deÅŸi veÅ£i auzi ÅŸi veÅ£i simÅ£i deraparea.

a) Dacă folosiÅ£i doar frâna de spate, roata din spate va derapa ÅŸi distanÅ£a de oprire va fi mare.

b) Dacă acÅ£ionaÅ£i prea puternic frâna de faţă, bicicleta va sări brusc spre faţă.

c) ExecutaÅ£i o oprire rapidă prin acÅ£ionarea frânei de faţă de trei ori mai puternic decât în cazul frânei de spate. Dacă roata din spate derapează, reduceÅ£i presiunea asupra frânei de faţă.

Deraparea roÅ£ii din spate este semnalul care indică faptul că trebuie să reduceÅ£i puÅ£in presiunea asupra frânei de faţă, transferând greutatea pe spate pentru a reduce deraparea ÅŸi pentru a evita un salt brusc înainte. De îndată ce roata din spate nu mai derapează, acÅ£ionaÅ£i frâna de faţă mai puternic. În mod constant reglaÅ£i presiunea asupra manetei pentru frâna de faţă pentru a menÅ£ine roata din spate sub punctul de derapare.

Aceasta este tehnica de frânare pentru opriri rapide pe un teren curat ÅŸi uscat. În aceste condiÅ£ii roata din faţă nu va derapa niciodată, astfel că puteÅ£i regla frâna de faţă pentru a menÅ£ine controlul bicicletei.

Vă puteÅ£i antrena pentru a slăbi frânele ori de câte ori pierdeÅ£i controlul asupra bicicletei. ExersaÅ£i cu multă atenÅ£ie într-o zonă liniÅŸtită. La o viteză foarte mică, 2 sau 3 mile pe oră, acÅ£ionaÅ£i maneta pentru frânele de faţă destul de puternic încât roata din spate să înceapă să se ridice de pe sol. Apoi slăbiÅ£i maneta brusc. PurtaÅ£i cască de protecÅ£ie!

FRÂNAREA ÎN CONDIÅ¢II NEFAVORABILE

Tehnica de frânare este diferită atunci când suprafaÅ£a este alunecoasă sau când executaÅ£i un viraj. În aceste condiÅ£ii, roata din faţă poate derapa. Trebuie să frânaÅ£i uÅŸor ÅŸi să folosiÅ£i frâna de faţă mai puÅ£in.

EvitaÅ£i virajele ÅŸi frânarea pe o suprafaţă alunecoasă. Dacă roata din faţă derapează, veÅ£i cădea.

Pe un teren pavat care nu prezintă dificultăţi decât în anumite puncte, priviÅ£i în faţă pentru a detecta punctele alunecoase ÅŸi protuberanÅ£ele. SlăbiÅ£i frânele atunci când treceÅ£i peste aceste puncte, apoi sporiÅ£i din nou presiunea asupra frânelor după ce reveniÅ£i pe o suprafaţă adecvată.

Pe un teren cu noroi, pietriÅŸ sau pe orice suprafaţă care pare alunecoasă, testaÅ£i solul prin acÅ£ionarea uÅŸoară a frânei de spate. Dacă roata din spate derapează uÅŸor, evitaÅ£i folosirea frânei de faţă. MenÅ£ineÅ£i o viteză redusă astfel încât să puteÅ£i opri la timp pentru a evita obstacolele neprevăzute.

Când vremea este ploioasă, străzile vor fi mai alunecoase ÅŸi la fel vor fi ÅŸi jantele roÅ£ilor. UscaÅ£i jantele prin acÅ£ionarea frânelor în mod anticipat. Poate fi nevoie de 30 de metri sau mai mult înainte ca frânele să înceapă să funcÅ£ioneze normal.

În cazul virajelor sau al cotiturilor, aÅ£i putea avea de ales între o manevră bruscă pentru evitarea obstacolului sau o oprire – dar nu încercaÅ£i ambele variante în acelaÅŸi timp. ExersaÅ£i frânarea pentru viraje ÅŸi suprafeÅ£e alunecoase pentru a vă obiÅŸnui cu aceste condiÅ£ii.

Pe o parte lungă ÅŸi abruptă, folosiÅ£i ambele frâne în mod egal pentru a controla viteza ÅŸi pentru a evita supraîncălzirea oricăreia dintre jenÅ£i. Dacă panta este foarte abruptă, riscul unui accident este ridicat, astfel că trebuie să vă deplasaÅ£i lent pentru a evita necesitatea unei opriri bruÅŸte.

Cuprins

Capitolul anterior

Capitolul următor